Fără îndoială, am început să trăim într-o epidemie de stres cu mult înainte să ne confruntăm cu pandemia COVID-19. Lucrurile stăteau deja atât de rău încât Organizația Mondială a Sănătății a identificat stresul ca fiind „epidemia secolului 21”. Însă acum, mai mult ca niciodată, avem nevoie să aflăm mai multe despre mecanismele subtile prin care stresul acționează asupra minții și corpului nostru și să învățăm să le folosim în avantajul nostru.

Și totuși, în ciuda a ceea ce ne-am obișnuit să credem, stresul este un lucru bun pentru noi până la un punct. El ne mobilizează, ne dă acea energie de activare, ne generează adrenalina care ne împinge înainte și ne ajută să ne adaptăm unor situații noi. Fără o doză minimă de stres probabil că nu ne-am da jos din pat dimineața J.

Poate te întrebi „Și atunci, ce îl face atât de dăunător pentru sănătatea noastră?”. Ei bine, aici cred că e important să facem distincția între stresul acut (care îți dă pe moment energie, focus, capacitate de mobilizare a resurselor) și stresul cronic – cel care ne drenează de energie, ne consumă rezervele emoționale și cognitive, își pune amprenta pe sănătatea noastră fizică, mentală și emoțională.

Dacă stresul este punctual și avem resursele să îi facem față, el este temporar și parte din firescul vieții. Problema apare când stresul este prea intens, durează perioade prea lungi de timp sau nu avem resursele pentru a rezolva problemele cu care ne confruntăm. El taxează prea mult rezervele organismului care, în efortul de a se proteja, începe să se întoarcă împotriva noastră.

Înainte de a-ți oferi câteva căi de a găsi o cale de echilibru în relația ta cu stresul, aș pune accent pe faptul că stresul este contagios – ca orice emoție, care poate fi transmisă celuilalt chiar și printr-un email, lucru important de știut mai ales dacă te regăsești într-un rol de lider.

De asemenea, stresul poate crea adicție (acționează pe aceleași cărări neuronale ca și alte comportamente adictive) – îți dă pe moment un tip de energie fără de care ai senzația că nu poți să funcționezi, când în realitate resursele organismului tău sunt întinse la maxim (cunoști familiarul – „eu lucrez cel mai bine sub presiune?”).

Așa stând lucrurile, să ne uităm împreună la câteva lucruri pe care le poți face pentru a traversa această perioadă sau alte momente stresante cu un cost cât mai mic pentru sănătatea ta:

1. La modul ideal, familiarizează-te cu niște bune practici anti-stres înainte să te afli într-o situație avansată de criză sau uzură. Pentru că din păcate sub stres intens (perceput ca o amenințare), instanța ta „înțeleaptă”, creierul rațional care te-ar putea ajuta cu idei corecte despre ce e de făcut tinde să intre offline. Și atunci un „kit de prim ajutor anti-stres” la care să apelezi și pe care să-l pui în practică pe pilot automat se poate dovedi de mare ajutor.
2. Găsește câteva modalități sănătoase să descarci stresul acumulat la nivel fizic: mișcare, exerciții, plimbări pe jos, un masaj etc.
3. Ajută-ți organismul să fie în cea mai rezistentă formă a sa pentru a face față – oferă-i hrană de calitate (proteine, grăsimi sănătoase, carbohidrați complecși, vitamine, minerale etc) și redu alimentele care îți fură energie (alimente puternic procesate, zahăr, carbohidrați de slabă calitate etc).
4. Hidratează-te din belșug, un creier deshidratat este un creier care funcționează pe avarii.
5. Creează-ți o rutină de somn – este unul din cele mai minunate moduri de a te recupera după stres.
6. Încearcă să identifici ce poți să faci în situația dată – sentimentul de capacitate personală și de minim control (chiar și într-o situație incertă) îți va reduce nivelul de stres. Evită să te afunzi în sentimente de neputință pentru că acestea vor genera și mai mult stres. Găsește acel lucru pe care poți să îl faci și fă-l.
7. Fă-ți ordine în spațiul din jurul tău dar și în gânduri. Când acestea devin prea multe sau prea apăsătoare și tind să se ruleze în buclă, fă un „brain dump” – descărcă pe o foaie de hârtie tot ceea ce te preocupă, îți creează anxietate, te apasă. Apoi alege să rupi hârtia sau orice altceva. Te vei simți mai eliberat pentru că practic ai pus o distanță între gândurile tale și tine. Iar tu nu ești una cu gândurile tale.
8. Pentru că am ajuns la discuția despre gânduri și emoții, încearcă orice formă de mindfulness – meditație, yoga sau, de ce nu, mindful walking, mindful eating, mindful gardening etc. Îți va ajuta creierul să coboare turațiile la care rulează în majoritatea timpului și să primească un bine meritat moment de respiro.
9. Caută compania celorlalți – chiar dacă asta se întâmplă la distanță. Cea mai puternică resursă a noastră de a face față adversităților vine din sentimentul de conectare cu ceilalți. Fiecare om cu care comunici îți va oferi un alt tip de informație și încărcare la nivel emoțional. Alege compania celor care te încarcă benefic.
10. Suntem croiți în primul rând pentru a supraviețui, prin urmare avem senzori mult mai activi pentru aspectele negative care ne înconjoară, cu atât mai mult într-o perioadă de criza. Urmărește în mod deliberat să reversezi acest tipar neuronal – încearcă să ții un „jurnal de recunoștință”. Notează în fiecare seară cei 3 P – o Persoană cu care ți-a făcut bine să iei contact în acea zi, un moment de Plăcere pe care l-ai avut (o masă bună, o plimbare la aer, o baie calda), un Potențial pe care l-ai întâlnit în acea zi. După un timp, vei avea un creier mult mai antrenat către optimism și partea plină a paharului J.

Lista poate continua infinit și, desigur, în moduri mult mai personalizate. De aceea îți las invitația să experimentezi și să alegi acele lucruri care simți că ti se potrivesc și te ajută. Ia-ți timp să fii bun și atent cu tine.