Conflictul, o stare sau o situație? Ambele?
Cum trecem prin el și (cu) ce rămâne(m) după?

Conflictul este parte integrantă a vieţii de relaţie, el există de când lumea şi omul. Fără conflict am putea spune că mult din ceea ce a însemnat evoluţia omului și a umanităţii cel mai probabil nu ar fi avut loc. Cu toate acestea, dacă este bun”, până unde putem spune că existența lui este propice?

Conflictul, prin definiție, implică o luptă, exercitarea puterii, un consum masiv de resurse (interne și externe) și de energie.

Conflictul este conotat negativ, fiind văzut ca o situație ce determină stări de tensiune, furie, nesiguranță, anxietate, vinovăție, rușine, ură, dezechilibru.

 

Conflictul poate lua mai multe forme:

  • Dacă ne gândim la spațiul lui de manifestare, el poate fi: extern sau intern;
  • Dacă ne gândim la timp, atunci conflictul poate fi: spontan sau de durată;
  • Dacă ne gândim la dimensiunea lui, poate fi: interpersonal sau intergrupal;

 

Cauzele conflictului își au originea în diferențele dintre noi și în tipul de răspuns intern la ceea ce vine din afara noastră. Când cineva aduce într-o manieră agresivă în relație cu noi „un ceva” care este opus setului individual de credințe, valori, așteptări, dorințe, obiective, răspunsul este unul de apărare prin „atac” sau prin retragere.

Reacțiile la conflict sunt diferite. Tu cum procedezi în fața lui? Alegi să te retragi sau intri în “luptă”?

Tendința unora dintre noi este de a ne feri de conflict, de a ocoli situațiile care ar putea conduce la un posibil conflict sau stare de tensiune. O facem fără să ne dăm seama că evitând un conflict la exterior, se poate naște unul la interior. Dar a intra direct, cu agresivitate într-un conflict, atrage după sine acel set de trăiri și emoții care ne destabilizează, ne afectează imaginea de sine și imaginea în fața celorlalți și în același timp ne afectează relațiile.

Spaţiul profesional ocupă un loc important în viaţa noastră, atât din punct de vedere fizic, cât și psihic, atât prin durata de timp petrecută efectiv în slujba muncii, cât şi a relaţiilor pe care le dezvoltăm la locul de muncă. Astăzi, la mai bine de un an de la declanșarea pandemiei,  încă ne confruntăm cu efortul intern de a ne adapta la o situație absolut nouă, periculoasă și amenințătoare, de a ne acomoda unor reguli noi și restricții pe care până atunci nici nu le-am închipuit. Incertitudinea, impredictibilitatea și schimbările care au avut loc atât la nivel social, cât și individual au adus stări de confuzie, teamă, furie, suferință și pierderi. În fața acestor trăiri, suntem mai susceptibili de a intra mai ușor în situații conflictuale.

 

Cum să rezolvi un conflict și, totodată, să-ți îmbunătățești starea de bine și relațiile la locul de muncă?

  • Recunoaște starea de conflict și ceea ce simți în raport cu aceasta;
  • Gândește-te punctual la situație și identifică pe cât posibil ce a condus la ea și ce ține de tine să faci pentru a ieși din acest context;
  • Vorbește deschis, cu calm despre situație și posibilele căi de rezolvare cu persoana/persoanele implicate, precum și despre ceea ce simți în raport cu aceasta; a lăsa să treacă de la sine produce pentru o scurtă perioadă de timp o calmare a situației, însă odată cu următoarea divergență toate stările avute în conflictul inițial și cele acumulate după acesta (frustrare, furie, auto-învinovățire ș.a.) riscă să conducă la o situație mult mai gravă;
  • Ascultă cu atenție și empatie ceea ce are de spus cealaltă parte a relației;
  • Clarificați împreună ceea ce a condus la această experiență conflictuală și ceea ce poate face fiecare dintre voi pentru rezolvarea situației întâmplate, dar și despre cum pot fi evitate situații similare pe viitor;
  • Adu-ți aminte că oamenii sunt diferiți și au perspective uneori opuse, fie și asupra unui scop comun; „fă un pas în spate” și încearcă să privești situația și dintr-o altă perspectivă, chiar cea a colegului, persoanei cu care te afli în conflict;
  • Caută sprijin și mediere la o altă persoană (un coleg sau șeful direct) atunci când tensiunea este prea mare, iar comunicarea nu poate avea loc;
  • Fii sincer și autentic în relație și în procesul de „împăcare”; contactul vizual, explicațiile și de multe ori umorul și-au demonstrat puterea pe care o au în dezamorsarea unui conflict;
  • Gândește-te ce ai învățat și câștigat după fiecare experiență de acest gen.

 

„Soluţionarea unui conflict rar are de-a face cu cine are dreptate. Problema e conştientizarea şi recunoaşterea diferenţelor.” Thomas Crum

Natalia Rebigan

Psihoterapeut psihanalitic specializat în terapie individuală,  de cuplu și  de grup, dar și trainer, Natalia Rebigan are o experiență de peste 15 ani în lucrul cu oamenii și în companii multinaționale. Este pasionată de înțelegerea dinamicii interne și a dinamicii de relații, fiind și un foarte bun specialist în dezvoltare personală.