Stresul în perioade de criză – cum îl gestionăm?

Fără îndoială, am început să trăim într-o epidemie de stres cu mult înainte să ne confruntăm cu pandemia COVID-19. Lucrurile stăteau deja atât de rău încât Organizația Mondială a Sănătății a identificat stresul ca fiind „epidemia secolului 21”. Însă acum, mai mult ca niciodată, avem nevoie să aflăm mai multe despre mecanismele subtile prin care stresul acționează asupra minții și corpului nostru și să învățăm să le folosim în avantajul nostru.

Și totuși, în ciuda a ceea ce ne-am obișnuit să credem, stresul este un lucru bun pentru noi până la un punct. El ne mobilizează, ne dă acea energie de activare, ne generează adrenalina care ne împinge înainte și ne ajută să ne adaptăm unor situații noi. Fără o doză minimă de stres probabil că nu ne-am da jos din pat dimineața J.

Poate te întrebi „Și atunci, ce îl face atât de dăunător pentru sănătatea noastră?”. Ei bine, aici cred că e important să facem distincția între stresul acut (care îți dă pe moment energie, focus, capacitate de mobilizare a resurselor) și stresul cronic – cel care ne drenează de energie, ne consumă rezervele emoționale și cognitive, își pune amprenta pe sănătatea noastră fizică, mentală și emoțională.

Dacă stresul este punctual și avem resursele să îi facem față, el este temporar și parte din firescul vieții. Problema apare când stresul este prea intens, durează perioade prea lungi de timp sau nu avem resursele pentru a rezolva problemele cu care ne confruntăm. El taxează prea mult rezervele organismului care, în efortul de a se proteja, începe să se întoarcă împotriva noastră.

Înainte de a-ți oferi câteva căi de a găsi o cale de echilibru în relația ta cu stresul, aș pune accent pe faptul că stresul este contagios – ca orice emoție, care poate fi transmisă celuilalt chiar și printr-un email, lucru important de știut mai ales dacă te regăsești într-un rol de lider.

De asemenea, stresul poate crea adicție (acționează pe aceleași cărări neuronale ca și alte comportamente adictive) – îți dă pe moment un tip de energie fără de care ai senzația că nu poți să funcționezi, când în realitate resursele organismului tău sunt întinse la maxim (cunoști familiarul – „eu lucrez cel mai bine sub presiune?”).

Așa stând lucrurile, să ne uităm împreună la câteva lucruri pe care le poți face pentru a traversa această perioadă sau alte momente stresante cu un cost cât mai mic pentru sănătatea ta:

  1. La modul ideal, familiarizează-te cu niște bune practici anti-stres înainte să te afli într-o situație avansată de criză sau uzură. Pentru că din păcate sub stres intens (perceput ca o amenințare), instanța ta „înțeleaptă”, creierul rațional care te-ar putea ajuta cu idei corecte despre ce e de făcut tinde să intre offline. Și atunci un „kit de prim ajutor anti-stres” la care să apelezi și pe care să-l pui în practică pe pilot automat se poate dovedi de mare ajutor.
  2. Găsește câteva modalități sănătoase să descarci stresul acumulat la nivel fizic: mișcare, exerciții, plimbări pe jos, un masaj etc.
  3. Ajută-ți organismul să fie în cea mai rezistentă formă a sa pentru a face față – oferă-i hrană de calitate (proteine, grăsimi sănătoase, carbohidrați complecși, vitamine, minerale etc) și redu alimentele care îți fură energie (alimente puternic procesate, zahăr, carbohidrați de slabă calitate etc).
  4. Hidratează-te din belșug, un creier deshidratat este un creier care funcționează pe avarii.
  5. Creează-ți o rutină de somn – este unul din cele mai minunate moduri de a te recupera după stres.
  6. Încearcă să identifici ce poți să faci în situația dată – sentimentul de capacitate personală și de minim control (chiar și într-o situație incertă) îți va reduce nivelul de stres. Evită să te afunzi în sentimente de neputință pentru că acestea vor genera și mai mult stres. Găsește acel lucru pe care poți să îl faci și fă-l.
  7. Fă-ți ordine în spațiul din jurul tău dar și în gânduri. Când acestea devin prea multe sau prea apăsătoare și tind să se ruleze în buclă, fă un „brain dump” – descărcă pe o foaie de hârtie tot ceea ce te preocupă, îți creează anxietate, te apasă. Apoi alege să rupi hârtia sau orice altceva. Te vei simți mai eliberat pentru că practic ai pus o distanță între gândurile tale și tine. Iar tu nu ești una cu gândurile tale.
  8. Pentru că am ajuns la discuția despre gânduri și emoții, încearcă orice formă de mindfulness – meditație, yoga sau, de ce nu, mindful walking, mindful eating, mindful gardening etc. Îți va ajuta creierul să coboare turațiile la care rulează în majoritatea timpului și să primească un bine meritat moment de respiro.
  9. Caută compania celorlalți – chiar dacă asta se întâmplă la distanță. Cea mai puternică resursă a noastră de a face față adversităților vine din sentimentul de conectare cu ceilalți. Fiecare om cu care comunici îți va oferi un alt tip de informație și încărcare la nivel emoțional. Alege compania celor care te încarcă benefic.
  10. Suntem croiți în primul rând pentru a supraviețui, prin urmare avem senzori mult mai activi pentru aspectele negative care ne înconjoară, cu atât mai mult într-o perioadă de criza. Urmărește în mod deliberat să reversezi acest tipar neuronal – încearcă să ții un „jurnal de recunoștință”. Notează în fiecare seară cei 3 P – o Persoană cu care ți-a făcut bine să iei contact în acea zi, un moment de Plăcere pe care l-ai avut (o masă bună, o plimbare la aer, o baie calda), un Potențial pe care l-ai întâlnit în acea zi. După un timp, vei avea un creier mult mai antrenat către optimism și partea plină a paharului J.

Lista poate continua infinit și, desigur, în moduri mult mai personalizate. De aceea îți las invitația să experimentezi și să alegi acele lucruri care simți că ti se potrivesc și te ajută. Ia-ți timp să fii bun și atent cu tine.

Raluca Dumitru

Coach acreditat international (@ICF), Trainer și Facilitator, Raluca a îmbrățișat coaching-ul profesionist după o experiență de peste 12 ani în zona de corporate training & development. Înainte de a-și începe practica privată de coaching, ea a experimentat atât rolul intern de profesionist T&D (trainer, training manager etc) în companii multinaționale (fmcg, automotive, BPO) cât și pe acela de consultant extern, ceea ce i-a permis să își construiască o perspectivă complexă în domeniu și să acționeze dintr-un background versatil. Raluca s-a specializat în a lucra cu manageri seniori, middle manageri și specialiști din mediul corporate cu care este puternic familiară mulțumită experienței anterioare.

Lider în criză – cui pui mai întâi masca de oxigen?

A traversa o perioadă de criză dintr-un rol de lider implică o dublă responsabilitate – aceea de a avea grijă deopotrivă de propriul echilibru și stare de bine și, totodată, de starea de bine mentală, emoțională și chiar și fizică a oamenilor din echipa sau organizația pe care o conduci. Și, la fel cum la începutul unui zbor ești instruit ca în cazul unei situații de urgență să te asiguri că îți pui mai întâi ție însuți masca de oxigen și apoi copilului de lângă tine, în rol de lider ai nevoie să te asiguri că tu ești bine pentru a putea fi de folos celor din jurul tău.

Pentru că stările și emoțiile, dincolo poate de ceea ce alegi să spui, sunt contagioase – oamenii au ceea ce se cheamă „neuroni oglindă” care îi ajută să simtă și să preia, uneori amplificat, stare de spirit a celuilalt. Prin urmare grija pentru sine și lucrul cu sine sunt prioritare într-un moment de criză și te invit să afli mai multe despre asta în articolul „Stresul în perioade de criză – cum îl gestionăm?”

Realitatea este că o perioadă de criză scoate la iveală deopotrivă ce e mai bun și ce e mai rău în oameni – cele mai profunde adevăruri, cele mai importante frici, lucrurile care contează cu adevărat pentru tine, adevăratele valori și principii după care trăiești și muncești.

Este un moment în care te arăți și oamenii te văd așa cum ești – și este important ca ceea ce văd să le transmită calm și încredere că puteți traversa împreună această perioadă.

Mai mult ca niciodată ai nevoie să fii pe deplin conștient de care este mesajul pe care îl transmiți oamenilor, care este „povestea” pe care le-o spui despre ceea ce vi se întâmplă și care sunt intențiile tale și ale organizației în acel context.

Situațiile de criză pot implica provocări diverse și grade diferite de complexitate. Totuși iată câteva bune practici de luat în considerare din rolul de lider:

  1. Spune oamenilor adevărul, atât cât îl cunoști – fii onest și autentic, chiar vulnerabil. Este în regulă să faci apel la umanitatea din tine și să tratezi cu empatie umanitatea celorlalți. Oamenii vor accepta mai ușor chiar și veștile proaste dacă simt că li se vorbește deschis, cu transparență și considerație.
  2. Oferă informări regulate – ține oamenii la curent cu ceea ce se întâmplă, chiar dacă asta înseamnă să le spui că sunt lucruri pe care nu le știi. Creierul uman tolerează greu incertitudinea și tinde să umple golurile de informație într-un mod mai degrabă negativ.
  3. Asumă-ți activ rolul de a ajuta compania să depășească perioada de criză – evaluează împreună cu restul liderilor care e impactul pe care criza îl are asupra afacerii voastre, care sunt prioritățile, care sunt resursele de care aveți nevoie, care sunt oamenii cheie pe care vă puteți sprijini.
  4. Transmite oamenilor care e poziția ta și a companiei și care sunt obiectivele asupra cărora vă concentrați în perioada următoare.
  5. O perioadă de criză activează resorturi adânci de supraviețuire și implicit teamă în oameni. Evită să pui presiune și anxietate suplimentară asupra lor. Acceptă faptul că cel puțin pentru o perioadă probabil că nu vor fi în forma lor optimă, la fel de creativi sau eficienți ca altă dată.
  6. Fii frecvent alături de oameni, chiar dacă asta se întâmplă virtual. Întreabă-i care le sunt preocupările dincolo de discuțiile de business. Unii vor vrea să împărtășească, alții nu, tu deschide această ușă.
  7. Creează contexte în care echipa să se poată conecta și social – momente în care pot vorbi despre orice altceva decât muncă, momente în care sărbătoriți lucruri împreună (realizări profesionale sau ziua de naștere a unuia dintre voi), „cafeaua de vineri dimineața” împreună etc.

Cu siguranță că nu e ușor să fii responsabil pentru rezultatele și starea de bine a altor oameni, nici măcar în perioade de stabilitate. Iar pe timp de criză tot ce ai învățat în cursurile de management pare să zboare pe fereastră pentru că totul este acum într-o continuă schimbare și pe repede înainte. De aceea, poate mai mult ca niciodată, ajută să faci apel la intuiția ta și la valorile esențiale după care te ghidezi în viață și în muncă.

Raluca Dumitru

Coach acreditat international (@ICF), Trainer și Facilitator, Raluca a îmbrățișat coaching-ul profesionist după o experiență de peste 12 ani în zona de corporate training & development. Înainte de a-și începe practica privată de coaching, ea a experimentat atât rolul intern de profesionist T&D (trainer, training manager etc) în companii multinaționale (fmcg, automotive, BPO) cât și pe acela de consultant extern, ceea ce i-a permis să își construiască o perspectivă complexă în domeniu și să acționeze dintr-un background versatil. Raluca s-a specializat în a lucra cu manageri seniori, middle manageri și specialiști din mediul corporate cu care este puternic familiară mulțumită experienței anterioare.