Anxietatea este o emoție de bază, necesară supraviețuirii, pe care fiecare dintre noi o experimentăm în repetate rânduri de-a lungul vieții.

Acestă stare este una dintre cele care au asigurat progresul umanității, de-a lungul evoluției, pentru că determină o reacție automată de tip fight or flight (luptă sau fugi), care produce în organism schimbările necesare pentru a putea lupta sau a fugi în cazul unui atac sau al unui pericol iminent.

Partea mai putin productivă apare însă atunci când această emoție se intensifică, atașându-se de situații sau persoane care nu prezintă un pericol real sau imediat, sau când devine omniprezentă, putând afecta puterea de concentrare, apetitul, somnul, relațiile sociale și calitatea vieții în general. Este așadar o stare de neliniște acută pe care o resimțim în tot ce facem și care ne distrage de la starea normală, ne umple mintea de îngrijorări, frici, îndoieli. Ne aruncă într-o stare de negativism.

Ce este însă anxietatea de performanță?

Anxietatea de performanță este un tip de anxietate nișată pe percepția pe care o avem despre partea profesională a vieții noastre. Vorbim de stare de nervozitate accentuată, frică și incertitudine legată de modul în care performăm. Poate cauza probleme serioase de productivitate și de calitate a muncii noastre.

La locul de muncă, anxietatea de performanță apare cand te concentrezi pe modul în care ești perceput de superiori sau colegi, și deconcentrat de la ce ai de făcut.

Deși faci aceleași lucruri pe care le făceai și înainte, brusc ai început să te îngrijorezi că ce faci nu mai este suficient sau suficient de bun. Dacă vezi lucrurile așa, nu înseamnă că aceasta este realitate.

Această îngrijorare evident a crescut odată cu lucrul de acasă și cu faptul că nu mai suntem atât de conectați cum eram înainte, în sensul de a interacționa unii cu alții față în față.

Din păcate, anxietatea de performanță te poate împiedica adesea să faci ceea ce îți place și îți poate strica rapid cariera. În plus, această afecțiune poate avea un impact negativ asupra stimei de sine și a încrederii în sine, determinându-te să pierzi experiențe și oportunități valoroase.

Problema vine din faptul că te îngrijorezi excesiv și ai tendința să perpetuezi această stare.

În mod paradoxal, persoanele cu anxietate de performanță sunt adesea percepute de alții ca perfecționiste, ambițioase, de înaltă performanță, care nu oferă decât rezultate bune.

În realitate, în interior, persoanele cu anxietate de performanță se luptă cu multă incertitudine și îndoială de sine. De fapt, ciocnirea dintre standardele autoimpuse și îndoiala de sine este cea care dă naștere anxietății.

Dacă dorești să depășești anxietatea de performanță, trebuie să începi prin a-ți ajusta mentalitatea. Iată ce poți face pentru a depăși anxietății la locul de muncă:

1. Asigură-te că ai o planificare a sarcinilor pe care le ai de realizat. Anxietatea se referă la teama că ceva rău se poate întâmpla. Dacă planifici ce ai de făcut, te asiguri că nu lași nimic în urmă. În acest mod poți evita surprizele neplăcute și ai totul sub control.

2. Asigură-te că percepția ta asupra situației este corectă. În general, când vorbim de anxietate, nu situația sau persoana provoacă disconfort, ci modul în care le percepi. În mare parte aceste probleme apar cu figuri autoritare.

De exemplu, dacă într-o ședință un superior a criticat un proiect la care ai lucrat, ai putea generaliza și considera că persoana respectivă judecă tot ce faci și nimic nu va fi suficient de bun pentru a livra ceva ce poate fi apreciat. Gândul se duce mai departe la potențiala pierdere a locului de muncă. Astfel, gânduri negative crează stări de neliniște, îngrojorări, lipsă de orice. Un gând negativ generează o stare negativă care generează apoi alte gânduri negative, stare generală proastă.

Ce poți face în astfel de situații? Asigură-te că percepția pe care o aveai este corectă. Blochează gândul/gândurile negative, oprește-le și stai să vezi cu ce le poți înlocui, ce alte nuanțe poți da situației.

De exemplu, dacă te gândești la prezentarea unui proiect și teama că unuia sau unora nu le va plăcea, poți înlocui această idee, dar asta nu înseamnă că proiectul este mai puțin valoros. Încearcă să identifici convingerile extreme pe care le ai și ideile negative. O perspectivă pozitivă te ajută să tolerezi mai ușor frustrarea sau dezamăgirea și te poate motiva spre progres.

De asemenea, poți cere o opinie unei persoane apropiate despre situație încercând să fii cât mai obiectiv posibil.

3. Nu eticheta un eșec ca pe ceva general. Orice poveste de succes are o serie de nereușite înainte de a reuși. Este util să vezi un eșec ca pe ceva din care poți învăța cum să faci lucrurile mai bine
4. Dacă anxietatea este generată de o relație cu un coleg/superior care îți dă feedback negativ, clarifică cu persoana respectivă cum și de ce vede lucrurile în maniera respectivă. O serie de conflicte care nasc multă anxietate apar pentru că nu reușim să clarificăm ce a intenționat un altul să spuna prin feedack-ul dat. Percepția noastră despre o persoană apare din modul în care interpretăm ce spune. Percepția apoi determină un anumit comportament față de persoana respectivă, de cele mai multe ori agresiv, care determină un răspuns agresiv și tot așa. Putem închide un conflict viitor clarificând și lăsând persoana să exprime exact intenția din spatele feedback-ului

Una peste alta, depășirea anxietății de performanță la locul de muncă este, în principal, provocarea convingerilor iraționale și adoptarea atitudinii corecte față de critici, feedback, evaluare și eșec.

Anul 2020 a adus schimbări importante în modul cum lucrăm, în sensul în care ne-a provocat să fim eficienți fără să fim prezenți la birou. Fiecare a trebuit să ne găsim propriul ritm de lucru în spațiul de acasă. Lucrul de acasă însă a venit și cu sentimentul de izolare și deconectare, astfel încât a trebuit să ne exersăm abilitățile de comunicare de la distanță.

Un lucru de menționat din acestă perioadă este că, fiind nu atât de aproape de superiori ca atunci când eram zilnic la birou, ni s-a restrâns vizibilitatea pe modul cum suntem percepuți din punct de vedere al corespunderii profesionale. Teama că ce facem nu este suficient de vizibil a dus în numeroase cazuri la muncă peste orele de program, răspuns la emailuri în timpul nopții, într-un cuvânt epuizare.

 Ce poți face să te asiguri că modul în care comunici cu superiorii este unul eficient pentru tine?

• În timp ce comunicarea în persoană s-ar putea să nu fie posibilă, următorul lucru cel mai bun este videoconferința. Este de preferat să pornești camera în timpul convorbirilor video, deoarece asigură un anumit nivel de conectivitate între membrii echipei.
• În absența de a te vedea zilnic cu superiorii tăi, pentru a păstra nivelul de conectare normal, trebuie să fii proactiv în menținerea liniilor de comunicare deschise cu aceștia.
• Expresiile faciale și limbajul corpului joacă un rol esențial în comunicare. Când nu mai aveți capacitatea de a vă întâlni în persoană, este important să îți dați seama cum cuvintele tastate au mai multă greutate. Asigură-te că folosești un ton corespunzător și citește încă o dată un mesaj înainte de a-l trimite. Pune-te în locul persoanei care îl primește și vezi cum se simte din partea cealaltă. Nu trimite niciodată mesaje superiorilor când ești într-o stare de nervozitate. Amână momentul până te calmezi.
• Păstrează cultura biroului chiar dacă lucrezi de acasă. Încearcă să ai un spațiu de lucru al tău, iar în conversațiile cu superiorii să nu fii întrerupt de cineva din familie. Dacă cineva te întrerupe, clarifică cu superiorul de ce a făcut-o ca să nu presupună că este o regulă în timp ce lucrezi.
• Dacă nu primești feedback, sau dacă ai nevoie de feedback mai des și nu se întâmplă asta, fii proactiv, cere o întâlnire virtuală cu superiorul tău și comunică așteptarea ta, dar și de ce o soliciți. Comunicarea deschisă și directă crează premisele încrederii între părți.
• Respectă-ți dead-line-urile și informează din timp când apar situații care necesită prelungire.
• Solicită clarificări dacă o sarcină nu îți este clară.
• Fii proactiv dacă observi lucruri de îmbunătățit în procese. Este util când semnalezi o problemă să comunici și o soluție, așa cum o vezi. Există riscul când doar semnalezi probleme, ca superiorul să devină defensiv, să nu ințeleagă ce îi spui, să aibe alte priorități. Când oferi soluția devine mai ușor de vizualizat și înțeles.
• Înainte de o întâlnire solicitată de superiorul tău pe o temă anume, asigură-te că te pregătești și că ai informațiile la îndemână. Dacă apar întrebări la care nu poți răspunde, este de preferat să admiți și să revii cu răspuns.
• Dacă te simți copleșit de sarcini, programează o întâlnire și comunică acest lucru. Încearcă să găsiți o soluție împreună.
• Ascultă ce are de spus superiorul tău. Uneori tindem să întrerupem crezând că știm răspunsul. Este important să ascultăm până la capăt ce are de spus celălalt.

Dacă ții cont de toate aceste sfaturi, comunicarea la locul de muncă aduce multe beneficii.

Ajută la consolidarea încrederii, a spiritului de echipă, la crearea unui mediu de lucru plăcut, la evitarea conflictelor între colegi, la rezolvarea ușoară a problemelor și, cel mai important, duce la creșterea eficienței profesionale. Nu în ultimul rând, satisfacția la locul de muncă va crește stima de sine.