Anxietatea este o emoție de bază, necesară supraviețuirii, pe care fiecare dintre noi o experimentăm în repetate rânduri de-a lungul vieții.

Acestă stare este una dintre cele care au asigurat progresul umanității, de-a lungul evoluției, pentru că determină o reacție automată de tip fight or flight (luptă sau fugi), care produce în organism schimbările necesare pentru a putea lupta sau a fugi în cazul unui atac sau al unui pericol iminent.

Partea mai putin productivă apare însă atunci când această emoție se intensifică, atașându-se de situații sau persoane care nu prezintă un pericol real sau imediat, sau când devine omniprezentă, putând afecta puterea de concentrare, apetitul, somnul, relațiile sociale și calitatea vieții în general. Este așadar o stare de neliniște acută pe care o resimțim în tot ce facem și care ne distrage de la starea normală, ne umple mintea de îngrijorări, frici, îndoieli. Ne aruncă într-o stare de negativism.

Ce este însă anxietatea de performanță?

Anxietatea de performanță este un tip de anxietate nișată pe percepția pe care o avem despre partea profesională a vieții noastre. Vorbim de stare de nervozitate accentuată, frică și incertitudine legată de modul în care performăm. Poate cauza probleme serioase de productivitate și de calitate a muncii noastre.

La locul de muncă, anxietatea de performanță apare cand te concentrezi pe modul în care ești perceput de superiori sau colegi, și deconcentrat de la ce ai de făcut.

Deși faci aceleași lucruri pe care le făceai și înainte, brusc ai început să te îngrijorezi că ce faci nu mai este suficient sau suficient de bun. Dacă vezi lucrurile așa, nu înseamnă că aceasta este realitate.

Această îngrijorare evident a crescut odată cu lucrul de acasă și cu faptul că nu mai suntem atât de conectați cum eram înainte, în sensul de a interacționa unii cu alții față în față.

Din păcate, anxietatea de performanță te poate împiedica adesea să faci ceea ce îți place și îți poate strica rapid cariera. În plus, această afecțiune poate avea un impact negativ asupra stimei de sine și a încrederii în sine, determinându-te să pierzi experiențe și oportunități valoroase.

Problema vine din faptul că te îngrijorezi excesiv și ai tendința să perpetuezi această stare.

În mod paradoxal, persoanele cu anxietate de performanță sunt adesea percepute de alții ca perfecționiste, ambițioase, de înaltă performanță, care nu oferă decât rezultate bune.

În realitate, în interior, persoanele cu anxietate de performanță se luptă cu multă incertitudine și îndoială de sine. De fapt, ciocnirea dintre standardele autoimpuse și îndoiala de sine este cea care dă naștere anxietății.

Dacă dorești să depășești anxietatea de performanță, trebuie să începi prin a-ți ajusta mentalitatea. Iată ce poți face pentru a depăși anxietății la locul de muncă:

1. Asigură-te că ai o planificare a sarcinilor pe care le ai de realizat. Anxietatea se referă la teama că ceva rău se poate întâmpla. Dacă planifici ce ai de făcut, te asiguri că nu lași nimic în urmă. În acest mod poți evita surprizele neplăcute și ai totul sub control.

2. Asigură-te că percepția ta asupra situației este corectă. În general, când vorbim de anxietate, nu situația sau persoana provoacă disconfort, ci modul în care le percepi. În mare parte aceste probleme apar cu figuri autoritare.

De exemplu, dacă într-o ședință un superior a criticat un proiect la care ai lucrat, ai putea generaliza și considera că persoana respectivă judecă tot ce faci și nimic nu va fi suficient de bun pentru a livra ceva ce poate fi apreciat. Gândul se duce mai departe la potențiala pierdere a locului de muncă. Astfel, gânduri negative crează stări de neliniște, îngrojorări, lipsă de orice. Un gând negativ generează o stare negativă care generează apoi alte gânduri negative, stare generală proastă.

Ce poți face în astfel de situații? Asigură-te că percepția pe care o aveai este corectă. Blochează gândul/gândurile negative, oprește-le și stai să vezi cu ce le poți înlocui, ce alte nuanțe poți da situației.

De exemplu, dacă te gândești la prezentarea unui proiect și teama că unuia sau unora nu le va plăcea, poți înlocui această idee, dar asta nu înseamnă că proiectul este mai puțin valoros. Încearcă să identifici convingerile extreme pe care le ai și ideile negative. O perspectivă pozitivă te ajută să tolerezi mai ușor frustrarea sau dezamăgirea și te poate motiva spre progres.

De asemenea, poți cere o opinie unei persoane apropiate despre situație încercând să fii cât mai obiectiv posibil.

3. Nu eticheta un eșec ca pe ceva general. Orice poveste de succes are o serie de nereușite înainte de a reuși. Este util să vezi un eșec ca pe ceva din care poți învăța cum să faci lucrurile mai bine
4. Dacă anxietatea este generată de o relație cu un coleg/superior care îți dă feedback negativ, clarifică cu persoana respectivă cum și de ce vede lucrurile în maniera respectivă. O serie de conflicte care nasc multă anxietate apar pentru că nu reușim să clarificăm ce a intenționat un altul să spuna prin feedack-ul dat. Percepția noastră despre o persoană apare din modul în care interpretăm ce spune. Percepția apoi determină un anumit comportament față de persoana respectivă, de cele mai multe ori agresiv, care determină un răspuns agresiv și tot așa. Putem închide un conflict viitor clarificând și lăsând persoana să exprime exact intenția din spatele feedback-ului

Una peste alta, depășirea anxietății de performanță la locul de muncă este, în principal, provocarea convingerilor iraționale și adoptarea atitudinii corecte față de critici, feedback, evaluare și eșec.